Acolo unde Padurea lasa vantul sa o mangaie pentru ca fiecare fiinta ce o locuieste sa vada cerul nu vei gasi pe cineva sa minta sau sa faca rau.
Acolo unde un suflet de lumina creeaza este un loc aparte numit Sus. E locul unde viata trecuta redevine viata si unde tot ce este iubire se incarca tot cu acelasi sentiment.
Acolo unde malul se simte imbratisat de apa, acolo unde soarele traieste si alearga din cand in cand descult, acolo unde zanele danseaza la orice rascruce si te ating cu mainile pe crestet sa te binecuvanteze...
Acel acolo este locul unde casa mea a vrut sa stea cu fata la a ta. Acel acolo este locul unde am copilarit privindu-ne in ochi si zi si noapte. Acel acolo este locul in care am mers iarna la colindat si vara la scaldat, primavara la topit zapada intre palme pentru ca ghioceii sa rasara mai repede si toamna la sarutat de frunze cazute pentru o cauza dreapta.
Acolo este locul nostru, acolo este pamantul in care semintele iubirii au dat rod bogat, acolo este locul in care stramosii nostri si-au ingropat cea mai de pret comoara interioara. Acolo am invatat sa calarim caii stand drept, acolo am ascultat imbratisarile vantului si cantecele pasarilor albe, acolo mi-ai atins inima cu a ta si acolo ne-am sarutat intaia oara.
Nu-i este dat oricui sa locuiasca pe acest taram, insa sperante mai avem ca pe langa noi si alti oameni se vor trezi si vor pasi in el. Ca sa fim siguri, le lasam mereu un felinar aprins pe prispa si ganduri bune le trimitem sa aiba cu se hrani pe drum, iar langa casele noastre e loc din belsug sa alerge copiii si sa inalte zmee.
Ne tinem de mana eu cu tine de cand ne stim, atat de strans incat poti alerga intreaga zi prin padure fara mine, dar ma poti simti. Asa ca suntem amandoi in asteptarea celor ce vor intelege ca libertatea de a fi este si cea de a iubi...
