luni, 16 mai 2011

Anotimp

Astăzi am fost răscruce în anotimpul tău. Am fost curajul de a purta roşul distanţei bătăii de inimă dintre noi. M-am aplecat să sărut credinţa paşilor din drumul meu şi am zărit vocea ta căutându-mă. Întâi m-a mângâiat, apoi prin fiecare vers curgea cer senin şi mi-am luat aripile înapoi. Cântece de chihlimbar alunecau pe umerii mei şi pe deget firul rostului nostru mi-era tors de un păianjen alb. Vântul împletea simfonii din rostirile mele, iar frunzele lacrimilor tale mi se lipeau de tălpi.Plouă peste cenuşa vulcanului meu şi nu-mi pot lăsa iubirea să se aştearnă din condei, căci mi-e udă pleoapa. Corectează-mi teoriile învăţate şi dă-mi formula pentru spaţiul dintre noi! Am seminţele de la tine pulsând în poala rochiei şi de atât de mult răsărit vor încolţi. Înrudirea noastră a început sub brazda pe care Dumnezeu a călcat prudent şi dacă astăzi luna plină ţi-arată drumul către mine e semn că am fost răscruce în anotimpul tău.