Cum sa te dezmierd ca sa intelegi ce simt pentru tine?
Cum sa las cuvintele mele sa te mangaie ca sa descoperi enigma vietii din noi doi?
Simt rasuflarea ta pe buze, simt dorul tau cum ma trage de poala rochiei albastra de atata iubire pentru tine. Simt caldura in inima si simt greutate in tample. Simt alinare si ridicare de poveri grele de pe umeri, simt bruma de griji topite sub sarutul tau. Si simt cum ma cuprinzi si protectia ta este tot ce am cerut Cerului sa-mi dea. Am strigat dupa tine, am urlat, dar viforul nebun mi-a acoperit strigatul vieti la rand. Astazi, acum la tine a ajuns chemarea mea si ai venit ca fulgerul. Chiar stralucesti ca el. Si-mi prind mainile de gatul tau, si-ti sarut urechea soptind... Mi-a fost atat de dor de tine!...Cuvinte simple, mai simple decat orice imi vin pe buze si gasesc acum curajul sa le rostesc... TE IUBESC! Vin din alta lume, din alta viata, din alt timp, din alt spatiu.... Sunt ecoul altora pe care le-am rostit tot eu... Tu ai ales altele si sangele mi-a plecat prin vene mai mult si mai tare ca pana acum...."Mai mult decat moartea, mai mult decat viata!"... Tu le-ai ales astazi, acum, cand ai fi putut alege orice altceva... De ce tocmai acestea, ramane o enigma pentru mine, dar cred ca au un sens, un rost... Te iubesc! Simplu. Necomplicat.... Mi-e dor de mainile tale, de buzele tale, de sufletul tau, de coplesitoarea-ti fiinta de lumina... Te-am asteptat atat si ai venit... Fata verde-albastra care sunt iti saruta verdele-albastrul care esti si te roaga sa-ti lasi bratele in jurul ei o eternitate. Enigma sau nu, viata este o minune. iar tu esti minunea din viata mea...
