Ce cruda nebunie se desface in parti la fel de egale.... Ce pacat ca tu esti la un capat al lumii si eu la celalalt.
Ce durere imi strabate umerii.... Ma simti?
Ce nisip ma curge intre pasii tai pierduti pe partea stanga a lumii...
Ce dulce si plina de rosu e alegerea ta.
Ce curcubeu ma strabate de la tine la mine...
Ce treburi marunte se schimba intre timp.... Ce spui nu inteleg, ma depaseste... pentru ca eu nu vad decat iubire, nu vad decat petale rosii de trandafir, nu vad decat palmele mele la vama inimii tale... Da, acolo unde se despica morti, vii, cuvinte, idei, fire de par, clovni, dar mai ales prostia... Inainte de toate as vrea sa-mi presar infinitul de pe deget peste nemarginirea gandului calcat de tine la ultima mangaiere. Apoi, desigur ai mana libera sa alegi ce suflet vei asterne la picioare.
Al meu este liber si va ramane astfel... Nu musc nici un capastru, nu accept sa si nici potcoave nu suport.
Ia-le tu daca ai nevoie! Eu ma simt iubita libera fiind si nu vad decat iubire...
