Si totusi, neasteptatul dans din noapte necunoscutul dintre noi l-a stins cu focul lui. Poate unora li s-ar parea ciudat, sau hilar, insa pasii lui rostiti cu incetinitorul ne-au amintit de tot ce uitasem candva, chiar daca imposibilul e limita noastra. Pana la sfarsitul lumii incandescenta inimii mele ti se asaza in palmele intinse fara teama, pana la sfarsitul lumii incandescenta inimii tale se asterne in neinfricatele mele maini.
Esti la fel ca mine si sunt la fel ca tine, bunatatea-ti aluneca la fiecare pas si liniste intalnesc mereu pe urmele tale. Ma uit la cat de gri e lumea celor ce dorm inca si vad lumina galbenului tau, iar florile de la tine zambesc pe perna mea albastra. Te zaresc in timp plimbandu-te pe strazi, cu dor plangandu-ti iubirea, si as intra printre firele de nisip sa te mangai si sa uiti durerea acelei clipe cand peste oceanul uitarii a plecat un vapor fara panze intinse.
Te-as alina si nu te-as lasa prada florilor de Gura-leului din cimitirul in care mamele isi ingroapa copiii impotriva firii, ti-as strange pretioasele lacrimi in cutii de alabastru si ti le-as returna atunci cand ai avea nevoie de ele sa razi. Mi-as imbraca haina luminii sa poti ajuta culorile sa intre in curcubeu, ti-as contempla cu blandete misiunea si ti-as atinge umarul a rasplata. Si uite, degetele mele se intind a ajutor, umerii mei sunt stalpii tai de sprijin. Temple se pot ridica pe taria lor si chiar o piramida... Parfumul trandafiriu al dansului din noapte ce a adus inceputul lumii mai aproape trezeste inimi la viata si ne este bucuria imensa.
Inima fierbinte e iubirea fara pata ce a atins sageata din arcul intins al sortii varsatorului tau nume. Si pana la sfarsitul lumii si dincolo de ea va lumina cu incandescenta ei...
