Astăzi aerul se uneste cu pământul şi cu apa devenind un foc mai viu ca oricând. O imensitate arzândă
înghite tot ceea ce se credea atât de sigur altădată. Ea curge necontenit în sufletele noastre şi ca să putem respira în continuare trebuie să emitem pe aceeaşi undă.
În barca salvatoare a Iubirii eu rămân, e singura care nu-şi schimbă niciodată frecvenţa. În arca pe care Dumnezeu a creat-o pentru noi şi care se află ascunsă în sufletele noastre nemuritoare. Trebuie doar să ne dorim s-o construim astăzi, acum. Poţi fi numit nebun, la fel a fost şi Noe. Poţi fi ocărât cu vorbe grele, la fel i s-a întâmplat şi lui. Dar schimbări au fost mereu şi vor mai fi. Numai Iubirea a fost şi a rămas singura opţiune posibilă. Când pluteşti pe valurile Iubirii nu poţi decât să devii una cu ea, să mângâi la fel ca ea, să respiri la fel ca ea, să vindeci la fel ca ea... Suntem UNUL şi suntem IUBIREA LUI. Stă în puterea noastră să ne vindecăm lăcaşul vieţii!
