duminică, 3 octombrie 2010

De vorba cu Luna


Vin de afara, sunt acoperita de lumina Lunii, m-am simtit tamaduita de razele ei. Ce bine este... Draga de ea, cu cata emotie m-a mangaiat si mi-a oblojit rana, cu cata durere m-a intrebat ce mi s-a intamplat. I-am povestit, nu am pastrat nimic nespus in fata ei, iar ea m-a inteles. Mi-a spus ca daca am sa ma-ntorc din drum nu voi gasi mai mult de acum si ca acesta-i drumul bun. Mi-a spus sa astept, caci clipa nu-i departe. Mi-a spus ca orice mister se ascunde printre randuri si ca trebuie sa adorm ca sa am raspunsurile la intrebari. Orice vis este un dar care are menirea de a-ti aduce speranta implinirii lui. „Ce porti in suflet, aceasta iti este comoara. Iti daruiesc un gand al meu, sa-l porti mereu cu tine, draga mea. Are lumina mea in el si te va ajuta cand va fi sa ai nevoie. Vei vedea necuprinsul lui, caldura lui, dar mai presus de orice vei vedea sufletul curat ce are nevoie de tine pentru a fi vindecat. Sunt multe carari, sunt multe raspunsuri, sunt multe intrebari, sunt multe ascunsuri, neintelesuri sunt si ele destule, dar tu stii sa citesti cartea al carei suflet si inima vad ca le tii strans in palme si atunci nu ai a te teme de toate acestea. Sufletul tau stie cum sa dezlege misterele legate-n carte, iar cand acel suflet curat va privi in aceeasi directie cu tine foloseste gandul meu! Lasa-l o clipa sa vada, sa simta, apoi o minune va fi ca sa fie! Simte asa cum numai sufletul poate sa simta!
Spera asa cum numai speranta poate sa spere! Traieste asa cum numai viata poate trai! Invata sa vezi bucuria! Invata sa auzi fericirea! Priveste in fata Adevarul Simti cand bate vantul?
Simti cand te uda ploaia?Simti cand iubesti?Simti cand respiri?
Simti cand nu mai poti simti? Despre asta e vorba.
Unele lucruri se pot doar simti, n-ai cum sa le vezi,
dar totusi, ele sunt la locul lor. Draga mea, mergi si dormi, asa cum esti acum, acoperita de lumina mea si viseaza tot ce trebuie sa visezi! Eu, Luna, iti promit, veghez si totul va fi bine!”